Corespondență din Țara Galilor: Comandament NATO condus de americani, în România. Președintele Ucrainei se declară „optimist moderat” în legătură cu un armistițiu. Rasmussen: „Am mai văzut astfel de inițiative ale lui Putin și s-au dovedit perdele de fum”

Marea întrebare a momentului – ce face NATO în privința Rusiei? – va ține, timp de două zile, agenda Summitului care a început astăzi în Țara Galilor. Extinderea în 2015 a măsurilor de reasigurare pentru țările de pe flancul estic al NATO – balticele, Polonia, România și Bulgaria, precum și stabilirea unui Plan de Acțiune (Readiness Action Plan) și după extinderea războiului hibrid – o agresiune mai puțin convențională, nebazată atât pe mijloace militare cât pe cele economice, politice și informaționale în statele slabe, măcinate de corupție – declanșat în Ucraina, sunt cele două decizii pe care aliații trebuie să le ia în acest sens, după cum a scris Gândul AICI. Sunt însă divizați de diferența încă semnificativă între mijloacele militare de care dispune fiecare și mai ales de banii pe care țările din Vechea Europă ar trebui să îi verse în bugetul comun pentru întărirea securității statelor foste comuniste, alertate în ultimele șase luni după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă

Restanți cu desfășurarea de forțe de apărare după ce au acceptat extinderea NATO cu țările aflate altădată sub Pactul de la Varșovia, creatori astfel ai percepției că există un nucleu dur, apărat, dar și țări de mâna a doua, liderii vechilor state ale Alianței sunt așteptați să vină cu un răspuns clar la întrebarea zilei: cum va fi apărat flancul estic? Sugestii în privința soluției au dat deja, prin reticența de a instala baze permanente, variantă care ar depăși de altfel limitele Actului Fondator NATO-Rusia de care Germania nu vrea sub nicio formă să se atingă la Summit și în care este explicit exclusă „staționarea permanentă de forțe substanțiale de luptă pe te­ri­to­riul statelor membre”.

Presiunea Rusiei pe flancul estic va determina, așa cum se estimează înaintea discuțiilor oficiale, instalarea unor comandamente în țările est-europene, prepoziționarea de echipamente și de provizii pentru situații de urgență și stabilirea unui calendar concret de exerciții de apărare colectivă – terestre, dar mai ales aeriene și navale – în care trupele NATO să se afle într-o rotație permanentă, așa cum s-a întâmplat de altfel, după izbucnirea crizei din Crimeea.

UPDATE 21.30. Deciziile NATO legate de parteneriatul cu Ucraina: „Un pachet de măsuri pentru ca Ucraina să-și asigure o securitate mai bună”, 15 milioane de euro ajutor pentru continuareaa reformelor, sprijin bilateral inclusiv pentru întărirea armatei. Sunt cele trei mari promisiuni pe care NATO le-a făcut astăzi președintelui Petro Poroșenko în încercarea de a transmite ucrainienilor un mesaj clar de solidaritate și separatiștilor un semnal de descurajare. Într-o conferință de presă comună, la finalul primei zile a Summitului de la Newport, Poroșenko și Rasmunsen s-au întrecut în scenarii pozitive legate de perspectiva integrării Ucrainei în NATO, la un moment încă incert, dar s-au arătat mai degrabă sceptici în privința unui armistițiu care să se încheie mâine la Minsk, în prezența liderilor Federației Ruse.

„Prietenul la nevoie se cunoaște. Acest lucru s-a demonstrat astăzi”, a început Poroșenko lunga listă a gratitudinii față de statele NATO care „la întâlnire s-au oferit să își ofere ajutorul inclusiv pentru cooperarea militară bilaterală”.

„Ucriana a fost un partener pentru mulți ani, apreciem contribuția Ucrainei”, a reluat Rasmunssen angajamentele de a „rămâne alături” de Kiev, constatând că „este pentru prima dată de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial când teritoriul european e luat cu forța”.

Întrebați însă dacă, dincolo de parteneriatul NATO – Ucraina care ar urma să includă și exerciții comune cu Forța de Răspuns intărită a aliaților tocmai ca răspuns la agresiunea Rusiei, ei cred într-un armistițiu rapid, încheiat chiar mâine, Rasmussen și Poroșenko nu s-au declarat foarte optimiști.

„Nu Ucraina a inițiat războiul și facem tot ce e posibil pentru a opri imediat focul. De ce? Ucraina plătește prețul cel mai mare în fiecare zi. Eu, ca președinte, sunt gata să fac tot posibilul să opresc războiul. Dar pentru mâine sunt optimist moderat. Acum e foarte important ca ostaticii să fie eliberați imediat și să restabilim controlul asupra situației la graniță. Integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei nu sunt însă negociabile”, a spus Poroșenko.

Precaut în fața „perdelelor de fum” ale Rusiei, Rasmussen a admis însă că soluția pe care o vede pentru criza din Ucraina nu este un răspuns armat, ci unul politic. În lipsa unui armistițiu, răspunsul politic poate merge până la „înăsprirea sancțiunilor la aadresa Rusiei”. „Nu cred că cineva își dorește ca un conflict armat să rezolve această situație. Cea mai bună opțiune eate o soluție politică. Eu cred sincer că întreaga cominutate internațională trebuie să răspundă cu sncțiuni economice mai serioaase, mai profunde, care pot izola Rusia, dacă va continua”, a aavertizat secretarul general al NATO.

UPDATE 20.00: Intrat oficial în rolul de gazdă onorifică a Summitului NATO, Prințul Charles de Wales a ajuns în Golful Cardiff, prima sa oprire fiind noul distrugător de tip 45 al Flotei Regale, HMS Duncan. Din port, unde a fost salutat de galezii strânși să îl întâlnească, Charles urmează să ajungă la Celtic Manor, în Newport, unde va da o recepție în aer liber la care sunt invitați demnitarii și la care vor cânta harpista sa favorită, Hannah Stone, împreună cu orchestra Operei Naționale Galeze.

Prințul Charles în portul Cardiff. Foto: Casa Regală Britanică

UPDATE 19.15: A doua reuniune a zilei, între liderii statelor NATO și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a început la Newport. Promisă și apoi oficializată la Summitul de la București din 2008, perspectiva aderării Ucrainei, ca și a Georgiei, la NATO a fost pusă din nou sub semnul întrebării după anexarea Crimeei și intervenția neconvențională a Rusiei în estul țării. Criza Rusia – Ucraina declanșată în 2014 a fost urmată de anunțul imediat al lui Rasmussen, pe 5 martie, că Alianța a decis sprijinirea în continuare a Kievului „pentru consolidarea reformelor”, „prin exerciții suplimentare și prin consolidarea caapaacităților forțelor ucariniene”. Ulterior, statele NATO au evitat însă trimiterea de armament, pentru a nu li se reproșa că procedează aidoma Rusiei.

„Întâlnirea noastră trimite un mesaj clar că NATO rămâne alături de Ucraina. Susținem reformele democratice din Ucraina și vom lucra chiar mai îndeaproape pentru a sprijini reforma în sectorul de apărare și pentru a construi o armată modernă. Și pentru a coontinua să îmbunătățim abilitatea NATO și a Ucrainei de a lucra împreună”, le-a spus Rasmunssen șefilor de state și de guverne, în prezența ziariștilor, artând că „parteneriatul cu Ucraina este puternic și suntem hotărâți să îl facem să devină și mai puternic, acum și în viitor”.

UPDATE 19.00. Deciziile NATO legate de Afganistan: La prima rundă de concluzii făcute publice, după întâlnirea de la prânz legată de misiunea din Afganistan, Anders Fogh Rasmussen a reconfirmat retragerea ISAF până la finalul anului și înlocuirea misiunii actuale prin trei alte modalități de operare, în principiu cele convenite lșa Summitul de la Chicago din 2012: o misiunea non-combat de instruire a afganilor pentru a-și asigura singuri securitatea, un fond financiar de sprijinire a aarmatei locaale până în 2017 inclusiv și reafirmarea așa-numitului Parteneriat Durabil NATO-Afganistan. Rasmussen a pus însă și o condiție: ajungerea la un acord intern între cei doi candidați la prezidențiale care nu reușesc să își împartă puterea, prelungind criza politică. „Afganistan e azi o țară complet diferită față de ceea ce a fost și majoritatea afganilor nu vor să se întoaarcă la trecutul întunecat. Le cerem așadar celor doi caandidați la prezidențiale să ajungă la un acord cât mai repede posibil așa cum au și susținut. Am primit într-adevăr mesage de la ambii candidați asumându-și că vor ajunge la un acord politic”, a arătat secretarul general al NATO, insistând și asupra faaptului că interesul NATO este ca „banii să fie cheltuiți transparent și responsabil”.

UPDATE 18.30. Livrările de armament Franța – Rusia: Președintele Franței, Francois Hollande, a susținut în fața jurnaliștilor că încetarea focului și un acord politic clar pentru pacea în Ucraina sunt condițiile cumulative în care Franța ar fi dispusă să livreze până la urmă Rusiei navele Mistral contractate. Presată să renunțe la contract, Franța a rezistat o perioadă susținând că acesta trebuie respectat însă miercuri, cu o zi înainte de Summit a anunțat că „nu sunt îndeplinite”, totuși, condițiile pentru ca armamentul să fie livrat.

România s-a numărat printre țările care au susținut că legăturile comerciale cu Rusia ar trebui tăiate complet, ca trecere la nivelul al treilea de sancțiuni din partea statelor UE, iar livrările de armament dinspre Vest spre Moscova ar trebui oprite cu prioritate, altfel lăsându-se loc interpretării că state UE alimentează cu armanent o formă de terorism.

Un comentariu mai degrabă neutru pe aceaastă temă a făcut și secretaarul general al NATO. Întrebat, în prima conferință de presă, care este poziția Aliaților față de subiectul livrărilor de armament caare riscă să ajungă în Ucraina, Rasmussen a arătat că „NATO, ca alianță, nu este implicată în livrarea de echipament militar. Capabilitățile militare sunt produse individual de state, ca urmare nu vom interveni în decizii naționale”.

UPDATE 18.00: Primele concluzii ale zilei, înainte de întâlnirea liderilor NATO cu președintele Ucrainean Petro Poroșenko în așa-numita Comisie NATO-Ucraina vor fi aanunțate de Rasmussen la 18.30 (ora României), într-o conferință de presă.

UPDATE 17:22 După ce s-a grăbit ieri cu falsul armistițiu cu Rusia (detalii AICI), președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a anunțat azi în Țara Galilor că un plan pentru un armistițiu cu separatiștii din estul țării ar putea fi semnat vineri, la Minsk. În replică, liderii separatiștilor au indicat că sunt dispuși să ordone o încetare a focului, în cazul unui armistițiu.

UPDATE ORA 17.00: O dronă survolează permanent zona hotelului Celtic Manor unde se află în acest moment liderii celor 28 de state membre NATO, însoțiți de 4000 de delegați. Mii de filtre de securitate blochează accesul terestru neautorizat.

Dronă deasupra Celtic Manor // Foto: Anca Simina/ Gândul

UPDATE ORA 16.40: Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a ieșit cu un mesaj optimist, atătându-se convins că „noul pachet de apărare” va reasigura securitatea depină în NATO și va permite continuarea „politicii ușilor deschise” „Astăzi și mâine vom încerca să dăm o NATO mai puternică, mai flexibilă și gata să înfrunte orice tip de provocare de oriunde și din partea oricui vine”, a spus el la o întâlnire cu viitorii lideri în formatul Consiliului Atlantic. Potrivit lui Rasmunssen, diferența dintre generația sa și cea în formare este aceea că cea din urmă a luat securitatea și libertatea „ca pe un dat”.

„Agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei ne-a reamintit că nu putem lua libertatea și securitatea ca pe un dat. Vom face tot ce e necesar să ne apărăm. (…) Va fi nevoie de o prezență mai vizibilă în est. Summitul va fi o ocazie să împărțim responsabilitatea pentru securitate mai bine în interiorul Alianței”, a explicat el.

UPDATE ORA 16.00: Marea Britanie a semnat un acord cu Letonia pentru vânzarea a 123 de blindate pe care le deține în surplus. Afacerea de 65 de milioane de dolari a fost făcută publică de ministrul britanic al apărării drept „una dintre modalitățile în care vor fi susținute țările baltice”

UPDATE ORA 15.15: Summitul NATO din Țara Galilor a început cu o ceremonie în onoarea soldaților din teatrele de operațiuni, reprezentați de câte un purtător de steag din fiecare țară, urmată de un moment de reculegere în memoria victimelor din Afganistan.

Fotograf oficial al Summitului NATO a fost ales, potrivit presei locale, un tânăr de 17 ani din Newport. Mai sus, momentul ceremoniei surprins de Ieuan Berry.

UPDATE ORA 14.50: Ca la fiecare reuniune NATO, Summitul din Țara Galilor va fi dublat de proteste. În jur de 500 de manifestanți s-au strâns în Newport scandând „Fără alte războaie!” și „Nu pentru NATO”.

UPDATE ORA 14.30: Ajunși la Newport în Celtic Manor, un complex hotelier complex izolat acum prin măsuri de securitate sporită în care galezii vin de regulă în vacanță să joace golf, cei peste 60 de lideri ai statelor NATO se întâlnesc la ora 15.00 (ora României) pentru primaa discuție: situația din Afganistan, teatru de oprațiuni în care se află în continuare și soldați români. Programată la sfârșitul anului 2014, încheierea misiunii Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF – însumând 40.312 persoane) și, implicit, retragerea soldaților va trebui înlocuită, în condițiile instabilității politice care continuă, cu un alt tip de misiune. NATO va rămâne practic în Afganistan, într-o misiune non-combat denumită generic Suport Ferm care presupune instruire, consiliere și asistență la nivelul ministerelor de securitate, armatei și poliției. Recent, președintele Băsescu le-a transmis ambasadorilor că României i s-au solicitat 400 de militari în Afganistan, pentru asigurarea securității aeroportului din Kandahar.

UPDATE ORA 14.00: Înainte de Summitul pentru care Țara Galilor a luat măsuri speciale de securitate, a mobilizat în portul Cardiff 6 nave NATO, francezii trimițând și ei un submarin, președintele american Barack Obama a încercat să dea un semnal de normalitate și relaxare vizitând o școală primară din Newport. O coloană de 22 de mașini oficiale a oprit astfel, pentru 30 de minute la școala din Rogerstone, Barack Obama și premierul britaanic David Cameron salutându-i pe copii cu „Bore Da”, formula de bună dimineața în galeză.

Sursa foto: 10 Downing Street

UPDATE ORA 12.00: Potrivit unor surse oficiale care au participat la negocieri, în noul Plan de Acțiune (Readiness Action Plan), gândit ca soluție față de războiul neconvențional declanșat de Rusia, România va primi, cel mai probabil, un comandament în apropierea Mării Negre, având SUA ca țară lider, cel puțin 4 aeronave, aduse prin rotație, care să survoleze permanent zona și cel puțin 4 nave în exerciții de asemenea prin rotație la Marea Neagră. Un comandament similar va avea Polonia și una dintre țările baltice. Calendarul efectiv al exercițiilor pe teritoriul României urmează să fie stabilit ulterior, în octombrie-noiembrie.

NATO scoate aeronave la paradă

Așa cum arată agenda oficială, prima zi a Summitului este rezervată discuției despre retragerea din Afganistan a trupelor aliate, urmată de o întâlnire a șefilor de stat sau de guvern din țările NATO cu președintele Petro Poroșenko, pentru o analiză a situației din Ucraina și a perspectivelor de aderare a acestei țări.

La ora 21.00, ora României, prințul Charles de Wales a invitat liderii NATO la o recepție în resortul Celtic Manor, locul ales de autoritățile britanice pentru acest Summit și unde harpista sa favorită, Hannah Stone, împreună cu orchestra Operei Naționale Galeze vor susține un scurt concert.

La 22.30 este programat dineul de la Castelul din Cardiff petru care va găti celebrul bucătar Stephen Terry și la care se va discuta, inițial în termeni neoficiali, despre reconfigurareaa apărării pe granița de vest a NATO. Decizia oficială ar urma să fie luată mâine, după parada aviatică strecurată în program ca o demostrație de forță.

Pe deasupra orașelor cardiff și Newport vor zbura avioane din 9 țări NATO – SUA, Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Polonia, Portugalia și Olanda, de la RAF Typhoon la MIG-urile 29 ale polonezilor și la Săgețile Roșii, aeronave de acrobație care vor încheia programul.

Săgețile Roșii, la o demonstrație aviatică. Foto: NATO

Prima miză a României: un comandament NATO pe teritoriul său

Cu ministrul de Externe, Titus Corlățean, ajuns încă de joi la Newport, la reuniunile dinaintea Summitului propriu-zis, România va cere în Țara Galilor, prin vocea președintelui Traian Băsescu, avioane care să asigure poliția aeriană, nave de luptă în Marea Neagră, un comandament, chiar și de dimensiuni reduse, pe teritoriul României, și statutul de stat coordonator în proiectul Fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice. Negocierile duse, din partea României prin Președinție, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării, durează deja de mai bine de două luni, iar consensul nu a fost încă atins.

În Consiliul Suprem de Apărare a Țării care a avut loc ieri la Cotroceni s-a aprobat de altfel în avans intrarea aeronavelor NATO în spațiul aerian românesc pentru astfel de exerciții prin rotație și accesul navelor în Marea Neagră. „Este vorba de aeronave de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care, alături de aviația română, să asigure poliția aeriană, ceea ce înseamnă că, dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul țării vor putea staționa și 200 de militari, piloți, mecanici, personal de întreținere a aeronavelor care să asigure funcționarea aeronavelor de luptă ale aliaților din NATO pentru asigurarea poliției aeriene în teritoriul sau în spațiul de responsabilitate al României”, a anunțat Băsescu la finalul ședinței de la Cotroceni.

Cum apărarea flancului estic prin baze permanente este exclusă chiar și de Statele Unite, însărcinatul cu afaceri Dean Thompson întărind această variantă în interviul acordat marți Gândul, miza realistă se mută pe amplasarea unor centre de comandă de la care exercițiile prin rotație să fie dirijate, România râvnind la un astfel de comandament. „Nu ascundem faptul că prezența flotei Federației Ruse la Marea Neagră ne generează îngrijorări. Și atunci, un număr mare de exerciții care să presupună prezența unor nave ale aliaților NATO în Marea Neagră, împreună cu flota României și a Bulgariei, este un lucru de mare interes pentru România. Nu suntem dezinteresați, dimpotrivă, suntem interesați ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă a forțelor aliate nu la nivel foarte mare, dar aceste structuri de comandă trebuie să existe, în opinia noastră”, a spus, după CSAT, Băsescu, catalogând acțiunea Federației Ruse din Ucraina drept una ajunsă „la limite care frizează iraționalul” prin nerespectarea tratatelor internaționale și mai exact a Tratatului CFE de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor convenționale.

Întărirea securității la Marea Negră. Ce se va întâmpla cu scutul de la Deveselu?

A doua țintă pentru România ar fi reconfirmarea Mării Negre ca zonă de importanță strategică a NATO, date fiind conflictele înghețate întreținute de Rusia de mai mulți ani – Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia, Transnistria și, mai nou, Ucraina – și asumarea continuării procesului de instalare a scutului antirachetă pentru protejarea integrală a teritoriului Europei. La București, ca și în capitalele celorlalte state din flancul estic, pericolul este considerat Novorossiya, un concept resuscitat de Vladimir Putin despre care Gândul a scris AICI.

„Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un cerc, de un brâu de conflicte înghețate, care, toate, pot fi acționate pe rând sau toate odată de la un singur buton, și anume de la Moscova”, a explicat Băsescu interesul pentru depășirea nivelului teoretic în considerarea Mării Negre ca zonă de importanță strategică.

Totul în contextul noului războiul hibrid prin care, cu mijloace economice, politice și prin infiltrarea unor interpuși revoluționari, Rusia reușește să paralizeze un stat, pe fondul eșuării guvernării locale, asumându-și oficial un rol fals, de arbitru. Mai exact, Băsescu susține că va pune în discuție „o definire și o înțelegere a modului de aplicare a Articolului 5 (al Tratatului de la Washington care presupune că agresiunea militară asupra unui stat membru este considerată agresiune militară la adresa NATO, n.red) în astfel de situații, pe care Rusia a arătat că le poate crea”. „Punctul nostru de vedere este că într-adevăr fiecare stat trebuie să facă față la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă față la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleți verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenția NATO împotriva forțelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie”, susține președintele.

Varianta lui Obama, susținută de Merkel și de Cameron

Din spusele lui Băsescu, „România solicită, generic, consolidarea flancului estic al Alianței și nu numai al flancului nord-estic, ci a întregului flanc estic, de la nord până la sud. Asta înseamnă și introducerea României în sistemele permanente de alertă și de capabilități de reacție”. O variantă de compromis față de cea inițială în care toate țările baltice și Polonia au susținut vehement în cadrul NATO că este nevoie de o prezență și mai mare pe teritoriile lor de trupe și capabilități militare NATO față de cele aduse prin rotație deja după izbucnirea crizei din Crimeea. După anexarea Crimeei, în Marea Neagră s-a aflat permanent cel puțin o navă de război americană, una intra și alta ieșea, aeronavele de luptă canadiene au venit pentru exerciții de luptă în România, acum cele britanice se află în Bulgaria, dar niciodată un anumit contingent nu staționează mai mult de 21 de zile în același loc, pentru a nu da impresia de permanență, respectându-se astfel și Actul Fondator NATO-Rusia.

Semnalul despre ce se va întâmpla pe viitor a fost însă clar, a venit dinspre Statele Unite și a fost întărit, în Europa, de Germania și de Marea Britanie. „SUA vor să extindă măsurile de reasigurare în 2015 și să aibă un Plan de Acțiune pe termen mediu și lung. Vrem să îmbunătățim infrastructura bazelor militare existente în așa-numitele țări din prima linie – balticele, Polonia, România, Bulgaria, pentru a putea să avem exerciții și antrenamente comune mult mai accesibile. De asemenea, vrem să prepoziționăm unele capabilități și echipamente acolo, pentru o prezență NATO mai puternică în regiune. Noi (SUA) suntem angajați bilateral, însă ar fi o reasigurare și mai puternică dacă ar veni din partea NATO ca întreg și de aceea lucrăm la Planul de Acțiune”, a declarat pentru gândul un oficial al Guvernului SUA în timpul negocieriilor dinaintea Summitului.

Angela Merkel a anunțat deja ferm că nu vor exista unități de luptă care să staționeze permanent în estul Europei, dar că NATO va întări forțele de reactive rapidă. În scrisoarea sa recentă pentru șefii statelor NATO, premierul britanic, David Cameron vine cu aceeași variantă a planului de acțiune bazat pe exerciții prin rotație de trupe și de o infrastructură întărită, dar „compatibilă cu Actul Fondator NATO-Rusia”.

În România, textul integral al Actului Fondator NATO-Rusia, semnat în 1997, este considerat în acest moment depășit. Documentul conține printre altele formultări precum aceea că NATO și Federația Rusă nu se consideră adversare, contestate ulterior în alte înscrisuri oficiale ale Moscovei. Chiar daacă opinia multor state este că acest document ar trebui reactualizat, Germania și-a formulat deja opoziția. În aceste condiții s-a și optat pentru compromisul care presupune întărirea Forței de Răspuns a NATO cu trei comandamente și investiții în infrastructură și nu pentru realocări de trupe și baze permanente.

Cât de rapid poate interveni Alianța într-un război-fulger

În limbajul cifrat al Cartierului General al NATO noul plan de acțiune pentru pregătire operațională, cu diferențe minore față de cel desfășurat deja, se rezumă în „flexibilitate strategică”. În noua paradigmă, se păstrează trupele convenționale precum Forța de Răspuns a NATO, însă ar fi dublată de o politică flexibilă de exerciții și antrenamente, de planuri de acțiune pentru situații de urgență.

Așadar, opțiunea statelor din Vechea Europă, cele care, alături de SUA, suportă și cele mai multe costuri, nu este desfășurarea semnificativă de baze și unități ale NATO pe flancul estic, ci mai degrabă creșterea vitezei de intervenție a așa-numitei Forțe de Răspuns a NATO (NRF).

Lansată în 2003, NRF se bazează pe comandamente de reacție rapidă gândite să poată reacționa în timp real în fața unei aenințări oriunde pe planetă, în linia deciziilor Consiliului Nord-Atlantic. Deocamdată însă, puterea de reacție rapidă a NRF nu a fost realmente testată în situații de criză. Implicată concret – cu excepția exercițiului de apărare colectivă Steadfast Jazz din 2013 – mai ales în misiuni umanitare sau de securizare a spațiului aerian, așa cum s-a întâlmpat la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, rapiditatea cu care ar interveni Forța de Răspuns a NATO în condițiile unei operațiuni declanșate de celebrul Articol 5 al Tratatului de la Washington depinde de decizia statelor membre, divizate din cauza discrepanței în privința capabilităților militare și a contribuției financiare a fiecăruia.

În luna mai, o analiză publicată pe site-ul radioului „Vocea Rusiei” evalua rezistența flotei aeriene a României în termeni pesimiști: „Riscă să piardă supremația aeriană în primele 30 de minute de la declanșarea unei operații militare”. Recenta audiere în Camera Comunelor a generalului britanic Alexander Richard David Shirreff, până de curând unul din liderii comadamentului aerian al NATO pentru Europa, a lăsat în urmă concluzia că, în cazul unui atac petrecut în absența unor baze permanente în țările baltice, „es­te foarte puțin probabil ca Alianța să poată răspunde rapid unui atac-surpriză”.

În plus, într-un articol publicat recent de disidentul rus Andrei Piontkovsky se menționează faptul că Vladimir Putin ia în serios efectuarea unor „atacuri nucleare limitate”, eventual împotriva unei capitale baltice ori a unui oraș polonez, pentru a demonstra că NATO este o entitate fără putere și esență.

Puterea mult mai mare de reacție a NATO va fi însă o certitudine, consideră secretarul general Anders Fogh Rasmussen, citat de The Guardian, imediat ce „prezența NATO în est va fi mult mai vizibilă în viitor” prin facilitățile instalate în țările-gazd”

Marea problemă a banilor. Cât a dat România pentru înzestrarea Armatei

Situația financiară a momentului și relația unora dintre state cu Federația Rusă nu lasă însă deschise prea multe opțiuni. Obiectivul bugetar minimal de 2% din PIB pentru înzestrare militară a rămas doar pe hârtie în mai multe state între care și România.

În ciuda încercărilor repetate, statele NATO nu au reușit să elimine diferențele enorme dintre capacitățile operaționale ale statelor member, nici măcar după 11 Septembrie 2001. Cu toate că discuția a fost reluată la fiecare Summit, Alianța este azi în același impas: statele sunt însă departe de aliniere în materie de armament.

Din datele oficiale ale Guvernului României, alocările directe de la bugetul de stat pentru Ministerul Apărarii Naționale s-au limitat la 6629,845 de milioane de lei (1,27% din PIB) în 2010, 7255,293 de milioane de lei în 2011 (1,30% din PIB), 7293,13 de milioane de lei în 2012 (1,24% din PIB), 8161,599 de milioane de lei în 2013 (1,29% din PIB), 9779,489 de milioane de lei (1,47% din PIB) în 2014. Niciodată pragul minim cerut de NATO, cel de 2% din PIB, nu a fost atins. „Cred că Statele Unite au dreptate din acest punct de vedere și va trebui să găsim soluții să răspundem acestor comandamente care vizează nu nevoile Statelor Unite, ci nevoile noastre de apărare și mai ales nevoia de descurajare. Eu sunt convins că, dacă în ultimii zece ani am fi respectat această obligație pe care ne-am asumat-o la intrarea în NATO, sunt convins că acum n-am fi mai fost atât de interesați să facem exerciții comune, să menținem capacități de luptă comune, ale noastre și ale altor state pe teritoriul României”, a spus aseară Băsescu, resemnându-se cu argumentul că „nu suntem singura țară în această situație”.

La Summit vor participa însă și miniștrii apărării, în delegația președintelui României aflându-se, pentru prima dată de la instaalarea Guvernului Ponta, și ministrul Mircea Dușa.

SUA, pe de altă parte, au alocat pentru anul viitor 1 miliard de dolari pentru întărirea flancului estic: 440 de milioane vor fi cheltuite pentru rotația unei brigăzi de blindate în Europa, pentru exerciții navale în Marea baltică și Marea Neagră și pentru misiuni de supraveghere aeriană, 75 de milioane vor ajunge în exerciții militare bilaterale și multilaterale cu state partenere și 125 de milioane pentru provizii și echipament.

Summitul NATO în imagini

Președintele american Barack Obama ajunge în Țara galilor la Summitul NATO. Foto: AP

Elicopterul Marine One, gata să îl prea pe președintele Barack Obama. Foto. AFP

Angela Merkel la aterizarea pe aeroportul din Cardiff , unde vor sta timp de o noapte aviaonele celor mai importanți lideri ai lumii

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prima zi a Summitului

Peste 9500 de polițiști patrulează pe mare și pe uscat. Sursa: NATO Police

Tancuri pe gazonul din Celtic Manor, complexul hotelier ales, din motive de securitate, pentru întâlnirile oficiale.